Arta

În cub

În Epopeea lui Ghilgamesh, piesa de la Teatrul Odeon, a apărut la un moment dat un cub transparent în care se mișca un personaj. Ioana Olariu, colega mea de la masteratul de psihoterapie, a făcut poze în timpul spectacolului și mi-a trimis-o pe cea cu scena cubului, fiindcă a citit în entry-ul asta că m-a impresionat.

După asta, colegul meu Anatol, cel care știe toate teoriile, mi-a trimis un pdf în care este explicată tehnica cubului. Elaborată de prof. Iolanda Mitrofan, tehnica îl pune pe individ în situația de a experimenta izolarea: te afli închis într-un cub: ce simți? ce gândești? ce faci? ce sau pe cine ai lua cu tine înăuntru?

Voi ce ați face într-un cub?

Foto © Ioana Olariu

5 Comments

  • Pe mine nu m-ar interesa atat ce-as face inauntru, cat posibilitatea in sine de a avea la indemana un cub in care sa ma bag atunci cand ma aflu printre oameni nesimtiti si/sau prosti.

  • as innebuni oriunde as fi inchisa. sunt claustrofoba 😛 Deci n-as mai gandi, as reactiona ca un om nebun 🙂

  • Cu siguranta as deveni contorsionist daca as sta ceva timp in el :D, asta in prima faza, dupa care nu stiu daca mai e mult pana la nebunie!

    Sunt multi care se simt ca intr-un cub fara sa fie de fapt acolo. Banuiesc eu ca este transparent ca sa sugereze ideea de izolare ci nu ca ar trebui sa fie cineva intr-un cub real!

Leave a Reply