Arta

În dragoste nu există minciună

Am încercat zilele astea să scriu, pornind de la teza mea de doctorat, un articol despre persuasiune și manipulare. Așa că am revăzut strategiile, tehnicile și principiile pe care le poți folosi pentru a-ți atinge scopurile. Culmea e că, pe multe dintre ele, le recunosc la oamenii care încearcă să îmi vândă produse, să mă atragă în proiecte sau le întrezăresc chiar la amvoanele bisericilor sau în discursurile speakerilor motivaționali.

Și, brusc, mi-am amintit de filmul The Invention of Lying, despre care vreau să scriu pe blog de prin luna iunie a anului trecut. Este o comedie cu Ricky Gervais, Jennifer Garner, Rob Lowe și Tina Fey. În filmul ăsta e vorba despre o societate utopică în care oamenii nu știau să mintă, iar asta însemnă nu doar că erau foarte cinstiți, ci mai ales că spuneau exact ce gândeau. Vreau să mă sinucid, nu te-a sunat nimeni pentru că toți știu că vei fi concediat, nu vreau să am copii grași cu nasul mic, cam așa sună replicile din prima parte a filmului. Cinic și lipsit de emoții.

La un moment dat, în creierul lui Mark Bellison se produce o transformare și inventează o poveste despre Omul din Cer și despre un loc în care ajung cei care mor. Scrie zece porunci pe spatele a două cutii de pizza (avem aici o frumoasă plasare de produs) și, în scurt timp, devine cel mai important om al planetei.

Nu vreau să mă opresc la faptul că filmul transmite ideea că religia este o invenție a minții umane, că îl parodiază pe Moise cu tablele legii sau că, în absența fabulației, poți scrie istorie, dar nu poți face artă. Ce m-a impresionat pe mine a fost altceva. Deși avea putere și ar fi fost suficientă o vorbă pentru a o convinge pe Anna să se mărite cu el, Mark a ales să spună adevărul, cu riscul de a o pierde pe femeia visurilor lui. Dacă ea nu îl iubea pentru ceea ce era el, atunci nu avea sens.

Mi-am adus acum aminte de asta tocmai pentru că observ, zi de zi, cum oamenii înfrumusețează realitatea pentru a avea succes la sexul opus, sau se folosesc de nevoia noastră de prietenie/afiliere pentru a-și promova produse și idei. Totuși, o relație de iubire sau o prietenie adevărată nu se poate baza pe minciună sau pe o strategie de persuasiune. Dacă nu îl iubești așa cum este el, gras și cu nasul mic, arogant, indecis sau impulsiv, atunci nimic din ceea ce are, face sau spune nu contează. Dacă nu o iubești așa cum este ea, obsedată de control sau imatură, fără tocuri și fără gene false, atunci nu este dragoste adevărată.

Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.

Biblia, 1 Corinteni, capitolul 13

Chiar dacă știi toate strategiile de persuasiune și manipulare din lume, chiar dacă ai câștigat cea mai dificilă campanie electorală sau ai vândut cel mai inutil produs, când vine vorba despre dragoste și prietenie, ai nevoie să fii acceptat exact așa cum ești.

Altfel nu are nici un sens.

4 Comments

  • Am vazut si eu filmul.e impresionant. mai putin partea cu mock-uitul.
    desi nu incurajez minciuna, parca ne-am obisnuit sa nu mai spunem ce gandim, ci ceea ce credem ca ar place celuilalt, mai ales daca suntem interesati de respectiva persoana.In caz contrar, nu mai avem nici o problema in a spune exact ce ne trece prin minte.
    uneori suntem chiar adeptii conceputului “Minte-ma frumos”, adica daca tot ma minti, minte-ma intr-un fel in care sa imi faca placere sa te ascult…

  • poate n-ar strica o nuanţă aici: nu orice poveste este o strategie de persuasiune, după cum nici strategia de persuasiune nu este în mod necesar o minciună.
    în privinţa prieteniei, îmi plac oamenii care ştiu să spună poveşti. 🙂

  • Nu cred ca exista vreo relatie in care cineva sa nu minta, nici macar cu ce-a mancat de dimineata, asta daca intradevar a mancat:) Pe de alta parte, asa cum teza mai mult decat suprema e=mcxmc se aplica pretutindeni….nimeni este perfect, totul este relativ. Suntem mintiti sitematic, de prieteni, iubiti, televizor, radio, etc. Tot ceea ce se supune relativitatii este supus greselii, setul de reguli pentru a incadra greseala este intocmit de fiecare in parte, asa ca eu ma feresc de oamenii perfectionisti, am ajuns sa-i urasc. Daca ai vazut “The Black Swan” ai vazut, cred la ce poate duce presiunea perfectionismului, asa ca fumeaza o tigara, bea ceva si simte-te bine. Cine stie, poate starea ta de spirit ii va influenta si pe cei din jur…

Comments are closed.